Cum am calculat transparența politică din România?
Așa cum bine știm deja cei mai mulți, că România a primit de la UE 29,2 miliarde euro pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Atât suma alocată, cât și reformele și promisiunile politice din PNRR sunt de o importanță majoră pentru economia și progresul social al țării.
Ceea ce m-a șocat însă, este faptul că guvernul prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene între cele 10 informații esențiale despre PNRR, la punctul 8 declară, că redactarea PNRR este un proces consultativ, astfel „O componentă semnificativă a procesului de elaborare a PNRR o reprezintă seriile de consultări publice transparente facilitate de MIPE cu sectorul privat, societatea civilă, sindicatele și alți actori vizați de impactul investițiilor și reformelor derulate prin acest mecanism financiar.”
Dar, dacă ne uităm cât au ținut aceste consultări publice, vedem că acestea au ținut doar 6 zile lucrătoare în mijlocul lunii februarie, deși în punctul 9 se scrie că termenul de predare a propunerii finale către UE este până la mijlocul anului 2021 (probabil să fi fost 30 iunie 2021). De aici cu o matematică simplă se poate raporta cele 6 zile lucrătoare la cele 107 zile lucrătoare din perioada februarie-iunie: 6/107*100=5,6%. Deci transparența decizională, politică și procesul participativ în România este de 5,6%.
Chiar și criza politică actuală este provocată de PNRR. Am descris de ce în blogul meu: Criza politică: PNRR=”Ciolanul”?
Să trecem la următorul punct: Transparența politică = Democrație
Cu siguranță noțiunea de democrație s-a transformat foarte mult de la apariția lui din Grecia antică, care a pornit de la orașul-stat Atena. Vezi definiția inițială a democrației pe Wikipedia. Vedeți, dacă săpăm la rădăcinile democrației observăm, că „toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii”.
Și eu cred, că democrația de atunci a funcționat bine, pentru că stratul de conducere avea acces și discuta cu experți și persoane implicate din populație și luau decizii împreună. Cât de importantă este consultarea experților în deciziile politice putem vedea și astăzi, când propunerile domnului Cătălin Dragostin în privința soluționării problemelor din sectorul energetic, care au fost trimise către ministere și agenții ale statului timp de 8 ani și nimeni nu a ținut cont de recomandările dânsului. Și astfel am ajuns într-o criză energetică în România, care din trimestrul al IV-lea din 2020 influențează economia României într-un mod foarte negativ, pornindu-ne la vale economică și financiară cu o inflație foarte puternică, care a scăpat de sub controlul BNR.
Și eu fac propuneri de îmbunătățire de mai bine de 1,5 ani a erorilor de reglementare, care apar în domeniul meu de specialitate – și anume la ANCPI, dar până acum nimeni nu m-a luat în considerare. Până ce nu am început acest blog. Aici trebuie să recunosc, că noua directoare ANCPI, doamna președinte ANCPI Rákosi-Seiwarth Ildikó după publicarea articolului Criza politică: PNRR=”ciolanul”? m-a contactat imediat și s-a arătat deschis la rezolvarea problemelor sesizate de mine. Deci de acum sper într-o colaborare bună cu ANCPI, care să fie benefică țării și a populației acestei țări. Faptul, că nu doar spun aceste lucruri, ci mă implic efectiv în îmbunătățirea situației din această țară, stă dovada, că am donat baza de date GIS (straturile geo-spațiale) despre România – în valoare de peste 500.000 euro – realizată de firma Micro Mapper către instituțiile publice și comunității GIS din România.
Ceea ce zic eu – și dacă aș fi la conducerea țării eu așa aș face – este nevoie ca politicul să consulte experții din anumite domenii, iar deciziile politice și reformele să se bazeze pe experiența și expertiza experților din fiecare domeniu în parte. Doar așa putem să ne reîntoarcem la originile democrației și așa vor putea lua politicienii noștri decizii înțelepte, care vor scoate țara din necazuri și va asigura bunăstarea populației acestei țări.
Suntem în pragul implementării PNRR. Cine a citit cele patru părți și cele 15 componente ale PNRR-ului știe, că PNRR-ul în primul an de implementare (2022) pornește cu redactarea Reformelor (legislație nouă), pe baza cărora țara va trebui să se transforme în următoarele 3 ani (2023-2026), iar țara trebuie să atingă țelurile cuprinse în PNRR și promise către UE. Dacă reformele (legislația) nu se vor face bine și bazele vor fi puse greșit anul viitor, atunci în următoarele 3 ani ori nu le vom putea implementa – pentru că conțin erori, ori le vom implementa defectuos, care nu ne va duce țara înainte.
A venit momentul acum, în ceasul al 12-lea, ca politicul să fie atent și să țină cont de ceea ce spun experții. Și poate ar trebui ținut cont și de zicala care în limba engleză spune așa: „less is more”, pentru a simplifica și de a eficientiza administrația publică și legislația țării și pentru a obține dezvoltarea și bunăstarea reală a populației acestei țări. Părerea mea.
József Kuszálik - Blog 